Găsește-ți vocea, exersează-ți- o, scapă de limba de lemn. Nu te necăji dacă nu ești băgat în seamă din prima.  Definește-ți persona - cine ești, cum vorbești, care-s cele trei atribute ale vocii tale. Exersează-ți vocea, încearcă să scrii și serios, și amuzant, și ironic, vezi cum iese. Scrie pentru oameni, nu pentru roboți - fără cuvinte pretențioase și slang oengistic, oamenii caută altceva: emoție, informație, wow, dar nu limbaj de lemn. Fii scurt și la obiect și relevant - postează doar de 2 sau 3 ori pe săptămână, dacă nu ai ce spune în rest. Definește-ți o listă de subiecte pe care le atacă ONG-ul tău: educație, evenimente, politică etc. și planifică-ți postările în funcție de asta, pe zile. Subiectele (content pillars) te ajută să-ți dai seama până unde se poate întinde comunicarea ta. Poți lucra în google docs. Investește în media (sponsored ads etc.), doar dacă este neapărată nevoie și, când faci asta, selectează sume mici - 10 RON, spre exemplu - fiindcă odată ce bagi bani în Facebook, îți va cere din ce în ce mai mult, pe rezultate mai puține. Comunică mai mult pe același subiect când este neapărată nevoie (un eveniment în desfășurare etc.) Nu te speria dacă nu se bagă toată lumea în seamă cu tine din prima, e nevoie de răbdare ca să crești o comunitate.

Împărtășește lumii lucruri de substanță: o poză bună, o istorioară, o idee interesantă. Și nu-ți subestima cititorii. Fii newsworthy. Nu posta ceva doar de dragul de a mai umple pagina. Fii cât mai vizual. Preferă întotdeauna să postezi o poză cu link decât un link și-atât. Vizual, dar nu cu orice preț. Dacă nu-i așa faină poză, nu-ți sabota postarea. Caută altă fotografie sau pune una de mood (cu sursă!) sau oftică-te că n-ai avut grijă de asta și fă o notiță în minte pentru data viitoare. Nu posta în creierii nopții dacă nu te urmăresc păsările de noapte. Fii activ când sunt și fanii tăi online. Probabil dimineața, probabil încă două ore pe seară. Scrie aerisit. Dacă vezi un bloc mare de text, probabilitatea să-l citești scade. Dacă e potrivit, începe cu o glumă sau o referință, un hook. Împarte ideile în paragrafe dacă ai mai multe de zis. Spune o poveste pe înțelesul tuturor. Chiar dacă ai o știre mai tehnică, zi-mi ce înseamnă asta în viața noastră. Dacă vorbești de reușite, transmite-mi impactul cât mai descriptiv. Caută parteneriate cu creatorii de conținut. Fă eforturi de PR: vorbește cu publicații să-ți preia comunicările, scrie mesaje paginilor de facebook care ți se par potrivite, folosește markeri vizuali pe chestiile statice (poză de profil, cover) de fiecare dată când ești în campanie. Fii activ. Dacă ai venit la masă, vorbește. Ceea ce face fiecare online poate influența percepția asupra organizației/brandului. Dacă ești deja o persoană publică, folosește asta în avantajul organizației și proiectelor. SHARE. Nu te sfii să arăți ce faci atunci când faci bine. Ține un echilibru în ton. Poți să fii și tehnic, și inspirațional, și relaxat, și superentuziasmat. Ideea e să rămâi câte puțin din toate. Respectă informația. Postează sursa, verific-o, nu-ți subestima cititorii. Online, oamenii sunt foarte vocali atunci când se simt trădați. Fii cuminte și nu-ți pune internetul în cap.

Câteva trucuri pentru o comunicare vizuală de calitate, de la alegerea echipei la formularea brief-ului. 1. Alegerea echipei Creează-ți o bază de date de designeri, fotografi si ilustratori cu care să ai un „limbaj comun“, care înteleg mesajul ONG-ului tău și care lucrează bine impreună. Încearcă sa păstrezi echipele cu care lucrezi bine în cat mai multe proiecte. Ajută la consistența imaginii ONG-ului și reduce timpul necesar explicării nevoilor de imagine al organizației unei echipe noi. 2. Brief-ul Trebuie să fie cât mai clar cu putință. Dintr-un brief prost conceput poate rezulta un design care nu corespunde nevoilor ONG-ului. Organizează întâlniri cu echipele de creație pentru a discuta pe baza brief-ului și pentru a răspunde întrebarilor acestora. Folosește mood board-uri (o colecție de imagini) pentru a da exemple de direcții grafice care corespund cu identitatea grafica a organizației 3. Evaluarea produsului Designul de calitate are doua componente egale ca importanță: estetică și funcționalitate. Componeta estetică este subiectivă, bazată pe cultura vizuala a fiecaruia; Functionalitatea este obiectivă și ajută la transmiterea rapidă, coerentă și cât mai directă a mesajului. Prin evaluarea produsului se poate verifica dacă textul împreună cu designul reușesc să transmit mesajul pe înțelesul tuturor. De multe ori cei implicați în proiect pot avea probleme în a evalua corect claritatea mesajului datorită faptului că sunt prea implicați și cunosc deja mesajul pe care trebuie să-l transmită produsul. Poți evalua funcționalitatea unui produs cu ajutorul unui „focus grup“ format din cunoscuți neimplicati în proiect. Dacă ei nu reușesc să înțeleagă mesajul de la prima citire și au nevoie de explicații, designul trebuie regândit. 4. Revizuirea produsului Încurajează echipele de creație să-ți ofere soluții alternative pentru problemele descoperite în procesul de evaluare. Experiența lor poate rezolva aceste probleme. De multe ori revizuirea design-ului începe cu revizuirea textului. Nici un designer nu poate face un design bun când trebuie să înghesuie prea mult text în prea puțin spațiu și niciun cititor nu se va bucura la un design aglomerat. Dacă este vorba de un site, asigură-te ătoate funcțiile acestuia sunt funcționale. Verifică toate datele, corectează textul înainte de a posta - este ultima șansă :) Alte elemente importante pentru un design de calitate: Aspectul modern: Oamenii au tendința să aibă mai multă încredere într-un design pe care îl consideră modern. Detaliile: Lucrurile mici contează. Oamenii observă atunci când ceva este făcut bine. Sinceritatea: Cititorii sunt sensibil la sinceritate. Less is more: Un design de calitate nu trebuie să fie încărcat. Nu folosi elemente grafice de care nu este nevoie doar de dragul esteticii. Maximizarea impactului: Folosește mesajul ca element grafic. Prietenos cu mediul: Pune echipa de creație în legatură directă cu echipa de producție. Împreună pot găsi formate optime, reducând costurile și impactul asupra mediului.

Șapte sfaturi despre construcția unui brand puternic. Vă reprezintă, deci îngrijiți-l cum se cuvine. Brandul e o relație între oameni, nu un logo. Logo-ul este doar expresia vizuală condensată a identității și viziunii unei organizații sau a originii și caracteristicilor unui produs / serviciu. Relatia care este brandul NU se formează între chestii impersonale (clădiri, website-uri, ambalaje, broșuri, baze de date cu clienți etc). Acestea sunt doar instrumente de construit relația. Brandurile de organizații și servicii (categorie în care intră toți participanții la Policlinica de Marketing) sunt influențate decisiv de oamenii care compun organizația, nu de ce instrumente au la îndemână. Daca vouă nu vă este clar sau nu vă place brandul organizației sau produselor voastre, veți avea o problemă în a le "vinde" oricui altcuiva. Identitate verbală: dacă numele organizației este descriptiv, atunci alegeți un slogan sugestiv. Și invers. Identitate vizuală: cel mai important lucru e ca logo-ul vostru să poată fi înțeles / citit și recunoscut în orice situație, de la varianta tiparită pe hârtie albă într-un centimetru pătrat, la varianta de 1 metru pătrat pe un mesh negru (suport textil de publicitate outdoor). Reconsiderați identitatea și brandul organizației măcar o dată pe an. Întrebați oameni exteriori organizației. Irelevanța statorincă este mai periculoasă decât schimbarea prea frecventă.

Puneți deoparte cifrele, graficele, frazele regulamentare. Spuneți-ne și nouă poveștile care vă dau vouă fiori. Sunteți înconjurați de povești: Ca ONG-uri aveți un avantaj extraordinar în fața altor organizații: binele, impactul direct asupra oamenilor sunt în ADN-ul vostru; asta vă este misiunea, să schimbați lucruri în societate (companiile, de pildă, au ca prim obiectiv profitul și trebuie să muncească suplimentar pentru a extrage povești de impact despre oameni). Povestioarele-cârlig: Când vorbiți despre organizația voastră nu începeți niciodată cu chestii sobre și grave. Începeți cu o povestioară despre impactul pe care-l aveți; asta înseamnă storytelling-ul, de fapt: înseamnă "spune-mi o poveste" (studiați începuturile de speech-uri TED; sunt doldora de povestioare-cârlig, multe personale). Ce nu este storytelling-ul: O poveste e ceva ce poate fi povestit, ca un banc sau ca o întâmplare pe care-ți vine s-o spui unui prieten la cafea. De aici puteți deduce imediat ce nu este storytelling-ul: "informație despre organizație"; date, cifre, statistici, CV-uri, liste de realizări etc.; expresii frumoase, adjective, pășunisme; declarații de intenție, misiuni, obiective; cronologii. Colectați permanent povești noi: Adunați harnic poveștile care vă impresionează - și care pot fi spuse în 3 minute. Cum le depistați? Ușor. Vă vine să le povestiți familiei, prietenilor colegilor? Dacă da, au trecut testul. Testați istorioarele pe prieteni. Adunați-vă un mic portofoliu: minimum 3-5 povestioare relevante care vorbesc de la sine despre munca/proiectele voastre. Testați-vă skills-urile de povestitor pe prieteni. E ca atunci când spui bancuri: a treia oară îți ies mai bine, pentru că ai început să înveți unde să păstrezi suspansul, cum să nu complici inutil narațiunea, ce detalii stârnesc interes. Unde folosiți poveștile colectate? Portofoliul de povestioare poate fi folosit oricând: în conversații de fiecare zi, în networking, în discursuri publice, la prezentări etc. Îmbogățiți-vă permanent permanent. Adăugați permanent poveștilor detalii cu impact, exact cum ați face dacă ați scrie un reportaj. Mintea ascultătorului are nevoie de detalii concrete, vii, vrea "să vadă". "Ionuț, un copil blond și subțirel, cât masa de înalt" înseamnă cu mult mai mult în comunicare decât "Ionuț Gheorghiu, un copil de cinci ani și jumătate din localitatea X". După testare și calibrare, scrieți poveștile. După ce ați șlefuit istorioarele tot povestindu-le, scrieți-le și ilustrați-le cu imagini. Le puteți folosi apoi în ppt-uri (câteva vorbe și-o poză pe slide, restul prin viu grai), pe site, în social media. Veți vedea că au impact mai mare decât statement-urile obișnuite, care sunt vagi și conceptuale. Storytelling-ul în cinci criterii: Forță: Povestea este narațiune simplă, clară, care stă în picioare prin propria sa forță epică și care ilustrează un adevăr/un context complex, de la care adesea ne întoarcem ochii. Vibrație: O întâmplare câteodată improbabilă ("against odds"), emoționantă și/sau relevantă ("faith in humanity restored"). Contrast: O poveste bună pune față în față prezentul cu diverse variante de viitor, după care arată că noi suntem cei care alegem; înfățișându-ne ce este vs. ce-ar putea fi, ne responsabilizează. Impact: Mesajul de fundal al unui story bun e, în final, unul singur: "Iată cum putem schimba lumea, pic cu pic". Acțiune: O poveste puternică te pune pe gânduri, nu-ți dă pace, te împinge spre decizie.

Tentații pe care să le eviți, reguli pe care să le aplici. Nu-ți sabota comunicatul cu generalizări, clișee și superlative. Înainte de toate, rezistă tentaţiei: Să transformi comunicatul într-un advertorial de presă Să reduci comunicatul la un raport scris în limbaj de lemn În felul asta, ii distrugi valabilitatea ca ştire, ca poveste demnă de interes jurnalistic şi credibilă pentru cititor. Reguli: 1. Paragrafe scurte, propoziţii scurte, cuvinte scurte Caracteristică a jurnalismului modern + această scriitură este greu de tăiat sau reformulat => luată ca atare Dintre două sinonime, va fi ales cel mai scurt 2. Restrânge totul la o pagină, maxim o pagina si jumatate 3. Evită superlativele Comunicatul trebuie să prezinte doar informaţii factuale Când ne lăudăm singuri, comunicatul începe să vireze spre reclamă… 4. Renunţă la generalizări vagi şi explică totul Foloseşte concretul Nu spui mai nimic prin “avantajos”, “interesant”… Decât să spui “multiple avantaje”, mai bine spune avantajele, si enumera-le cat mai relevant pentru publicul cititor 5. Evită clişee precum… “Unic”, “studiu exhaustiv”, “o gamă largă” Puţine lucruri pe lumea asta sunt “unice”… 6. Evită cuvintele inutile sau jargoanele 7. Oferă cât mai multe elemente cuantificabile, cifre, statistici, procente etc. 8. Toate citatele pe care le dai să fie originale si sa fie insotie de numele si functia exacta a celui care declara. 9. Concepe versiuni diferite de comunicat de presa, în funcţie de tipul publicaţiei. Dacă avem o informaţie care priveşte mai multe tipuri de publicaţii (ex. business, presă centrală, presă de media & advertising) => Unghiuri de abordare distincte.

Când simțiți că ceva nu merge, recitiți lista de mai jos. Fiecare punct e a fost testat în tranșeele comunicării. Cele mai interesante proiecte se nasc din propriile limitări. Fixați-vă mai degrabă obiective și milestone-uri, decât să vă cramponați pe calendare de implementare care expiră ușor. Listați toate lucrurile care vă pot împiedica să vă atingeți scopurile, apoi vedeți care dintre amenințări pot fi abordate deodată prin decizii strategice sau tactici. Construiți o viziune strategică sănătoasă plecând de la minusuri, de la riscuri. Transformați evitarea celui mai evident risc în coloana vertebrală a strategiei de comunicare. Comunicarea de succes se întâmplă în afara zonei voastre de confort. Când vă simțiți blocați, răsfoiți modelul de brief. Dacă nu puteți răspunde la toate întrebările, este clar că trebuie să lămuriți niște lucuri. Tacticile rezultă din strategie și nu invers. Alegeți canale media relevante pentru publicul țintă, nu publicul țintă în funcție de canal media. Alegeți mesaje potrivite cu motivația și rolul vostru, nu încercați să mulțumiți o categorie socio-demografică. Dezvoltați platforme de comunicare noi pentru proiecte, programe sau activități punctuale. Definiți sub-brand-uri noi, concepte de comunicare care pot crește, care au potențial de atragere de publicuri greu accesibile altfel. Folosiți-vă de ele pentru a vă întări, confirma sau susține brandul organizațional. Cartografiați comunități. Cultivați legături strânse și prietenii organizaționale cu ”șamani”, oameni care se mișcă natural între mai multe lumi și pot să vă ofere accesul la resurse noi. Orice proces intern sau extern – recrutare, strângere de fonduri, facelift al unui site, raport anual – poate este un pretext pentru o campanie de comunicare. Conturați-vă și afirmați-vă ca lideri de opinie sau influenceri pe domenii-cheie. Sunteți surse prețioase de know-how, oameni cu păreri avizate, cu experiență și experiențe valoroase. Încurajați oameni din organizație să se dezvolte în calitate de comunicatori. Dacă puteți, recrutați indiferent de poziția pentru care aplică, oameni cu talent în comunicare. Veți crește, astfel ownership-ul pe proiecte și programe și veți încuraja intraprenoriatul și abordările inovative.